Somni de pământ

Cu ceva ani in urma sarcinile de serviciu m-au dus, spre bucuria mea, in Delta Dunarii, mai exact in satul Partizani de pe bratul Sulina si mai exact la mila 29 de pe acest brat. Trai nineaca! Sa “muncesti” pe malul Dunarii si sa fii si pescar.

Am stat intr-un an 11 luni acolo, pescuit, pescuit si iar pescuit. Dar sa trecem la ale noastre oi. Vara, cald, inundatii mari in toata tara, il iau pe colegul Vasilica, nevasta (trebuie sa si mancam), copii sus in Rover si ata la Partizani ca avem treaba. Ticsim masina cu mancare, bautura (apa, ca berea o luam din sat), scule si toate cele de trebuinta unor pescari inraiti.
Plecarea cu noaptea in cap, ca asa ne sta bine. ajungem la Nufaru sa trecem cu bacu bratul Sf.Gheorghe si…….jale. Dunarea umflata si pamantie. Ne uitam la ea, in timp ce savuram cum e obiceiul la bac o bere rece.
– Ce facem Vasile? Cum pescuim, si mai ales ce, in mocirla asta?
– Lasa ca vedem noi, doar suntem in timpul serviciului!

Vine si batranul bac, trecem, ajungem in sat la magazin (pt.bere). Descoasem cativa localnici si aflam ca nu se prinde pe nicaieri, ca apa e mare, prea tulbure, etc……
Ajungem la 29 si program administrativ: batut covoare, spalat geamuri, curatenie generala si bere. Dimineata, trezirea la 8-9, cafea (imbunatatita cu rachiu de la C.A.P Glosgow) si discutii sub umbrar:
– Ce facem,Vio?
– Hai la plaja sa incercam un avat.
– Avat? In apa asta?
– Hai, sa nu uitam de ce am venit!
Ne luam cate o lanseta, trusele de avat si plecam spre locul caruia i-am spus plaja. Plaja era o spartura in digul de piatra, lata cam de 20m.

Vasilica se opreste in dreapta la epiu, eu ma duc in capatul celalt al plajei pe pietre. Lingura grea de avat, de la Trabucco si cicure, self made, din ata ornamentala. Primul lanseu in larg la anafoare, nimic, urmeaza alte lanseuri ca in cada. Hai sa dau langa pietre, la mal. Un lanseu la 2m de mal si teapa. Montura se opreste ca in buturuga. Buturuga incepe sa ia fir, mai strang un pic frana, intra cu firul la piatra si taie, Spiderwaire de 20lb. Repede lingura fara ciucure si la un lanseu pe larg, da bubi, drill cam 10min., strigate la Vasilica:
– Vino ca e mareeee!
Vine Vasile, somnul la mal, fara minciog, fara grip, fara manusa.
– Ce sa fac?
Vasilica: – Baga-i mana in gura!
– Sa i-o bagi tu!
Ii dau lanseta lui Vasilica, bag mana in gura somnului si sus pe mal intre pietre.

– Vasile, du-te si adu masina si un minciog.
– Du-te tu, ca tu l-ai prins.
– Hai Vasile ca esti mai tanar, si ia si lansetele cu tine, sa fii sigur ca nu mai dau.
Pleaca Vasile pana la urma.
– Bai, sa aduci si bere pentru premiere.
Pana a venit amicul, am stat si am contemplat somnul si Dunarea. Din cand in cand, pe larg, mai plescaia cate o namila, cred ca il deranja apa aia tulbure si iesea la suprafata. Vine Vasile, cantarim somnul, ne premiem si hai la treaba. Eu am mai luat o piesa si amicul una. Am avut in total 12 atacuri din care 10 rupturi, mari rau. Eu am avut doua piese, 24 si 18kg si amicul unul de 18kg.

Minciogul nu a fost de nici un ajutor. De atunci, am mai prins in astfel de situatii multi somni alaturi de Vasile si de Doctoru, era consemn la angajatii din Partizani, cand era Dunarea pamant, telefon si a doua zi la treaba.
Ce vremuri,ce pesti!

In concluzie, nu ocoliti apele Dunarii cand sunt pământ, s-ar putea sa aveti mari surprize!!!!!
Fire intinse!

Viorel Marin

4 Comments

    bravo Vio…daca ar fi fost si etapa de somn……pariam pe ciucure!

  • Bravo Floricel … îmi plac pozele cel mai mult. Old school rules!

  • Frumos,frumos!

    Sa speram la asa capturi si in Croatia!

  • O, dar ati avut ceva capturi! Bravo si la mai mare!

Leave a Reply