ULTIMA FRONTIERĂ … – Ovidiu RISTIVAN

Poate că nu întâmplator hotelul se numeste Ultima Frontiera, şi poate ca la fel de neîntâmplatoare aventura ce ne-a dus la Periprava va rămâne mult timp în minţile noastre din foarte multe motive. Alături de Bogdan, Dorian şi Viorel am găsit o fereastră în cotidian pentru ceea ce avea sa fie o senzaţională aventura la pescuit de ştiucă. Periprava: ULTIMA FRONTIERĂ!
Inca de la anunţarea sosirii noastre acolo, gazdele, în persoana unui pescar şi om deosebit Sylvain Remetter, au avut permanent grija ca totul se fie cat mai bine, începând cu datele despre traseu şi modalităţile cele mai bune de a ajunge în acest colt de rai pescăresc şi nu numai. Trecând peste valuri de peste 2m înălţime şi vânt cu viteze de pana la 79km/h în rafale am reuşit sa ajungem la Periprava raiul ştiucilor. Pentru asta trebuie sa mulţumim îndemânării lui Dorian, corsarul Thunder-Munder al CPR.

Deplasarea de la debarcaderul de pe bratul Chilia şi pană la hotel ne-a făcut să inventariem garderoba udă 200% şi să ne declarăm încă o dată norocoşi că datorită măiestriei lui Dorian şi a celor 50 de cai putere bine struniţi am reuşit să scăpăm teferi.

Aviz amatorilor: consultaţi foarte bine previziunile meteo înainte de plecare, echipaţi-vă corespunzător şi fiţi permanent pregătiţi pentru neprevazut.

In holul hotelului construit pe vechile impresii ale lagărelor comuniste de munca de la Periprava ne aştepta o tărie numa bună după aventura sosirii.

Evident că sângele alerga în noi sa pescuim; gratie celor de la Ultima Frontiera în mai puţin de 20 de minute toate hainele colegilor de club erau uscate şi aşteptam startul :)

De la hotel la cele două incinte unde va avea loc etapa de ştiucă din cadrul Campionatului Naţional de Spinning NEUMARKT 2011, am mers cu maşinuţele electrice în care pana să ne dezmeticim Sylvain deja ne încărcase bagajele ca un coleg de suferinţă ce ştie “ce activitate binecuvântată este pescuitul”.

Am petrecut 3 zile de neuitat în Delta Dunării, în Raiul Ştiucilor la Ultima Frontiera dintre a dori, a avea şi a elibera ştiuci cum rar mi-a fost dat sa vad.

Câteva din zecile de capturi ale unei partide memorabile.

Oricât de împătimit ai fi, la un moment dat chiar ai nevoie de un răgaz …

Seara de seara alături de colegii de club Dorian, Bogdan, Viorel  şi Sylvain o gazda excelentă am făcut raportul zilei abia încheiate….de fiecare data zecile de stiuci per barca au făcut deliciul povestirilor la o masa gătita excelent de Eugen, bucătarul şef şi servită impecabil de soţia sa.

Nu mi-am imaginat că în România poate exista asa ceva. Un francez, un pescar francez si peste toate un OM m-a făcut să cred. La Ultima Frontiera sunt poate  ultimele visuri pescăreşti îndeplinite înainte să se nască în ceea ce priveşte stiuca. Fir întins !

Mulţumim Sylvain Remetter!

2 Comments

    Frumos! Va fi un concurs pe cinste!

  • Excelent, stau ca pe jar! :)
    14, cum e cu gripul pana la urma? Sau e clauza speciala doar pentu etapa?

Leave a Reply